In the village of Ieud , county of Maramureş , in Romania
According to tradition, Luminatia – All Souls’ Day – is the commemoration of all the dead members of the family. We never forget the beloved members of the family who have gone to Heaven, and, even if we “visit” them each time, we feel we need them close to us, on All Souls’ Day we have special feelings for them.
In Ieud this commemoration takes place in the week before St. Dumitru’s Day, on Fridays for the Greek-Catholics and on Saturdays for the Orthodox.
It is a special day through its emotional charge and through the rituals that take place.
Everything starts with the preparation of this event: in the three cemeteries in the village the “swarm” of people prepare the tombs – they dig the earth of each tomb (our dead rest in the ancient soil, not in concrete bins), they wash and clean the wooden crosses, women prepare the “parastas” - the traditional memorial meal bread (a special type of wreathed bread which is brought to church only when commemoration prayers are made for the dead, and which is made by widows).
On All Souls’ Day, when the church bells announce that the prayers begin, people come to church dressed in mourning clothes. Women put a candle and a note on which they write the names of their dead in the “parastas” and place it in front of the church. The candle burns throughout the prayers. After that, together with their family members, they go to the graveyard and light candles on their ancestors’ tombs. After the specific church service for the occasion, the priest reads the notes with the names of the dead people commemorated on this day. The end of the prayers is announced by the church bells.
Unlike other villages, in Ieud priests do not pray at or consecrate the tombs by asperges.
All the ceremonies happen outside in front of the churches, and the order of the ceremonies is respected each year: first at the Biserica din Deal (the Church on the Hill, built in 1364), then at Biserica noua (the New Church
After all ceremonies are finished, on that evening is served the commemorating dinner for All souls’ day – the table is set behind the church and priests and other church staff are invited, as well as poor people from the village and the strangers who happen to be in church at the time.
All the special wreathed bread loaves brought to church on this occasion are dispensed among the church staff, and most of them are given to the poor and the sick people from the village.
As in the case of the prosphora, the memorial meal bread is not given to the cattle, it is eaten only by people.
Romanian version:
În satul Ieud, Maramureş, se mai păstrează încă portul popular, tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.
Prin tradiţie, Luminaţia este sărbătoarea tuturor morţilor. Pe cei dragi, care au plecat dintre noi, nu-i uităm niciodata şi, deşi îi “căutăm” ori de câte ori simţim nevoia de a-i avea aproape, în această zi a Luminaţiei ne încearcă sentimente aparte.
La Ieud, Luminaţia are loc în săptămâna premergătoare sărbătorii Sfântului Dumitru, în zilele de vineri (greco-catolicii) şi sâmbăta (ortodocşii).
Este o zi deosebită prin încărcătura emotională, prin ritualurile ce se desfăşoară.
Totul începe cu pregătirea acestui eveniment: în cele 3 cimitire “furnicarul” de oameni pregătesc mormintele – le sapă (morţii nostri îşi dorm somnul de veci în pământul strămoşesc, nu în buncăre din beton); spală sau repară crucile de lemn; femeile pregătesc parastasul (colac împletit special, care se duce la biserică numai când se fac rugăciuni de pomenire a morţilor, şi care este făcut de femei văduve).
În ziua Luminaţiei, la auzul clopotelor care vestesc începerea rugăciunilor, lumea îmbrăcată în doliu se îndreaptă spre biserică. În faţa bisericii femeile aşează parastasul în care pun o lumânare ce va arde pe toată durata rugăciunilor şi un bileţel pe care au scris prenumele celor morţi din familie, apoi se duc la morminte, unde, împreună cu ceilalţi membri ai familiei, pun lumânări şi le aprind.
După slujba specifică acestui eveniment, preotul pomeneste morţii (citeşte bileţelele cu numele), apoi se încheie rugăciunile, moment anunţat tot de clopote.
Spre deosebire de alte localităţi, la Ieud preotii nu sfinţesc mormintele prin stropire cu agheazmă, nici nu fac rugăciuni la morminte. Totul se desfăsoară în faţa bisericilor, iar ordinea de desfăsurare a rugăciunilor este aceeaşi în fiecare an: Biserica din Deal (construită in 1364), Biserica nouă (construită in 1984) şi Biserica din Şes (construită in 1717).
După ce se încheie intreg serviciul religios, din acea zi se serveşte cina de sufletul morţilor – masa este asezată în dosul (spatele) bisericii şi participă slujitorii bisericii, oamenii săraci şi eventualii străini care se află la biserică în acest timp.
Toate parastasele sunt impărţite intre slujbasii bisericii, majoritatea ajungând apoi la oamenii necăjiţi sau bolnavi din sat.
Ca şi prescura, parastasul nu se dă la animale, este consumat doar de om.
foarte interesant.m-as bucura daca as cunoaste oamenii si traditiile chiar acolo la fata locului .
ReplyDelete