Romanian customs: Midsummer - Sânzâiene

The article comes in Romanian and English

Sânzâiene 

Florile galbene, delicate de sânzâiene (lat.Galium verum), cu puternic miros şi virtuţi terapeutice sunt asociate sărbătorii creştine a Sfântului Ion, eveniment care are loc în preajma solstiţiului de vară (24 iunie), la înjumătăţirea anului, când nu mai cântă cucul, iar soarele străluceşte frumos pe cer. Această asemănare sugerează un efect de magie simpatetică. În farmacopeea populară planta e recunoscută pentru capacitatea de vindecare a mai multor boli, iar în mitologie florilor de sânzâiene le sunt asociate Ielele sau Drăgaicele, numite eufemistic Frumoasele, pentru a scăpa de pedepsele severe aplicate muritorilor care le privesc sau le rostesc numele. Totuşi, în pluralitatea maleficelor Sânzâiene, există şi o zână bună -Iana Sânziana.

Numele provine din latinescul Sanctae Diana (v. M. Eliade- Histoire des croyances et des idées réligiueuses).

Se cunosc câteva credinţe referitoare la florile de sânzâiene care sunt sfinţite la biserică şi aduse acasă pentru a fi aşezate la ferestre, la porţi sau streşinile caselor pentru a le feri de duhuri rele. Ele sunt utilizate şi în scop divinatoriu, în multe din satele maramureşene păstrându-se credinţa în capacităţile oraculare ale acestor plante. Astfel, în ajunul sărbătorii, fetele tinere merg în grupuri şi culeg florile din care fac tot atâtea cununiţe câte persoane sunt în casă. Apoi le aruncă pe acoperiş pronunţând numele asociat coroanei. Dacă o coroană alunecă, fără să cadă, cei prezenţi consideră că persoana va avea o problemă de sănătate, durata acesteia fiind sugerată de dimensiunea alunecării. Dacă o coroană cade, avertismentul e ceva mai sever, sugerând decesul, dacă la rearuncare cununa cade iar. Stabilitatea unei coroane aduce multă bucurie, fiindcă pe toţi îi preocupă soarta celor dragi. Dacă printre florile de sânzâiene sunt şi scaieţi, norocul se măsoară dupâ cât creşte puful până dimineaţa, aşa cum se întâmplă, de fapt şi la Blagoveştene, când norocul e vestit de numărul mâţişorilor de pe răchita primită de la biserică şi de puful care se adună până a doua zi.

La actualizarea ritualului de Sânzâiene au participat următoarele persoane:

Informator: Irina Calincan

Coordonatori: Prof. Elena Calincan , Înv. Maria Costea , Prof. Lia Cernestean

Elevi: Ungur Iulian - cl. a VIII-a B, Petö Andrada- cl.a VI-a B, Muresan Laura- cl.a VI-a B,

Sabau Madalina Lavinia- cl a II-a B, Cosa Denisa - cl. a II-a B.

Parinţi: Ungur Lodovica, Ungur Dorel, Sabou Marinela Lucica, Cosa Elena

Sânzâiene (Midsummer)

“The delicate yellow flowers of sânzâiene (lat.Galium verum), with a strong smell and therapeutic virtues, are associated to the Christian celebration of St. John, event that is observed around the summer solstice (June 24), on midsummer, when the cuckoo doesn’t sing any more and the sun shines nicely in the sky. This resemblance suggests an effect of sympathetic magic. In the folklore pharmacopoeia this plant is known for its capacity to heal several illnesses. In the Romanian mythology, the flowers of Sânzâiene are associated to the Iele (supernatural female beings, who are said to be wild, seductive and magical), or Drăgaice (Drăgaica is associated to the Diana godess), euphemistically called „Frumoasele” (The beautiful ones), in order to escape the severe punishments they give the mortals who dare top look at them or say their names.

Anyway, in the plurality of the malefic Sânzâiene, there is also a good fairy – Iana Sânziana. Her name comes from the Latin Sanctae Diana (vaccording to M. Eliade- Histoire des croyances et des idées réligiueuses).

There are several beliefs regarding these flowers that are blessed in church and brought home to be placed at the windows, the gates or the house eaves to protect them from the evil ghosts. They are used for divine purposes in the villages from Maramureş, preserving the belief in this flower’s oracular capacity. Thus, on Midsummer Eve, the girls gather in groups and go to pick up these flowers and make small crowns of them – as many of them as there are members in the family. Then they throw the little flower crowns on the house roof calling the name of the person associated to that crown. If a crown slides, without falling down, they believe that person will have some health issues, its duration being suggested by the dimension of the slide. If a crown falls down, the warning is more severe, suggesting death if the crown falls down when it is thrown on the hose the second time. The stability of the crown brings much joy, because everyone is preoccupied by the fate of their loved ones. If among the sânzâiene there are also some thistle, the person’s luck is measured by the quantity of thistledown grown by morning. ”

Informer: Irina Calincan

Coordinators: Prof. Elena Calincan , Înv. Maria Costea , Prof. Lia Cernestean

Students: Ungur Iulian - cl. a VIII-a B, Petö Andrada- cl.a VI-a B, Muresan Laura- cl.a VI-a B,

Sabau Madalina Lavinia- cl a II-a B, Cosa Denisa - cl. a II-a B.

Parents: Ungur Lodovica, Ungur Dorel, Sabou Marinela Lucica, Cosa Elena

Translated by prof. Brigitta Daniela Buda

Excerpt from “Customs and Traditions from Maramures, Romania”, Editie bilingva romano-engleza, carte electronica, Coordonator prof. Daniela Buda, Coperta prof. Octavian Pop, Editura Casei Corpului Didactic “Maria Montessori”, Baia Mare, 2012, ISBN 978-606-8262-41-5